[..] Dupa ce ne trezeam, avea loc, aproape mereu la inceput, aceeasi scena. Ne repezeam la fantana sa ne spalam, ca si cum ne astepta o zi incarcata, cu treburi multe sau drumuri lungi. Apoi ne opream dezorientati ca niste oameni care nu mai stiu in ce directie s-o ia. [..] Orice putea fi un pretext bun pentru o ocupatie. Totul era sa nu ne oprim, sa nu incepem sa ne gandim la situatia noastra si sa ne punem intrebari. Traiam ca in fata unui zid care nu ne ingaduia sa privim dincolo de el si incercam sa uitam asta. [..]
Octavian Paler - Viata pe un peron
No comments:
Post a Comment