autoanaliza

Sunt ingrozitor de acra! Cel mai adesea cu familia lui Robert. Apoi cu oamenii care se baga in seama cu Sato intr-un mod care imi pare daunator dezvoltarii lui, psihicului, conceptiei despre viata.
Adevarul e ca mi se pare prea scurt timpul de reactie pt a putea gasi o doza de diplomatie.
Am impresia ca daca nu corectez in momentul ala afirmatia facuta de adultul in cauza, copilul ar asimila gresit informatia.
Asa ca sunt acra... si imi fac dusmani. Oamenii de pe strada bombane si comenteaza, iar rudele sufera si ma barfesc pe la spate.
Sper insa ca Sato sa beneficieze de tot ce e bun din treaba asta si sa invete tot ce poate prin propria experienta si din explicatii logice.